Armamentul de bord al avioanelor IAR 80/81, a avut o evoluție similară cu cel al majorității avioanelor de vânătoare din perioada războiului.
Etapa 1 – au fost folosite mitraliere de calibru mic, respectiv FN Browning 7.92 mm: 2 la proptotip, 4 la avioanele seriile 1-50 și 6 pentru seriile 51-180 și 231-240.
Avioane similar echipate: Spitfire Mk 1, Hawker Hurricane (8x 7.7 mm), Me Bf 109C-1 (4X7.92 mm), FW 190 A-0 (6×7.92 mm).
După primele lupte aeriene ale războiului, s-a constatat slaba eficacitate a armamentului de calibru mic și s-a trecut la diverse combinații de mitraliere de calibru mic, mare – 13.2 mm și tunuri de calibru 20 mm. Loviturile de calibru mic erau periculoase doar dacă loveau părți vulnerabile: motorul, rezervoare combustibil sau cabina.
Treptat, majoritatea avioanelor de vânătoare au fost echipate cu blindaje pentru părțile sensibile și rezervoare cu autoetanșare la lovituri.
Etapa a 2 a – au fost introduse 2 mitraliere de calibru FN Browning 13.2 mm, varianta de echipare fiind 4×7.92 mm + 2×13.2 mm avioane seriile 241-290.
În lupta contra bombardierelor mari, s-a dovedit că fără tunuri de bord rezultatele sunt modeste.
Etapa a 3 a – tun Ikaria de 20 mm – varianta de echipare a fost 4×7.92 mm + 2x Ikaria 20 mm
Etapa a 4-a – tun Mauser de 20mm – varianta de echipare a fost 2×7.92 mm + 2x Mauser 20 mm, avioanele 301-450 și avioanele anterior fabricate, reechipate în această variantă.
După prima luptă cu bombardierele americane pe 1 august 1943, s-a decis reechiparea avioanelor dotate cu 6 mitraliere 7.92 mm, respectiv cu 2 mitraliere 7.92 mm și 2 tunuri Mauser 20 mm.
Avioane reechipate cu 2 tunuri Mauser 20 mm și 2 mitraliere 7.92 mm, au fost seriile: 91, 92, 93, 94, 96, 97, 104, 108, 110, 111, 118, 120, 122, 123, 125, 128, 129, 133, 141, 151, 153, 159, 162, 163, 165, 166, 169, 170, 173, 174.
Pentru a putea compara eficiența fiecărui tip de armament se folosesc câțiva parametri, care definesc modul de funcționare în luptă.
Cei mai folosiți sunt:
– masa totală a proiectilelor trase/secundă
– puterea de tragere – se calculează energie cinetică a proiectilelor trase/ secundă
Caracteristici armament folosit echipare IAR 80/81
Tipuri muniție folosită
Performanțe armament pentru variantele de echipare
Pe baza caracteristiclor armamentului și a cantității de muniție aflate la bord pentru fiecare armă, se calculează performanțele fiecărei variante de înarmare.
Odată cu creșterea puterii motoarelor, a fost posibilă creșterea puterii de foc.
Comparații putere foc avioane vânătoare
Evoluție masă lovituri/ rafală 3 s
Unul din elementele importante ale caracteristicilor armamentului de bord, este și durata totală a focului.
Câteva exemple:
– Spitfire Mk 1 – 8×7.7 mm – timp tragere 16 s
– Spitfire Mk XIV E – 2×20 mm timp tragere 12 s, 2×12.7 mm timp tragere 20 s
– Me 109 E-3 – 2x Ikaria 20 mm – timp tragere 8 s, 2×7.92 mm timp tragere 55 s
– P 51 Mustang – 6×12.7 mm timp tragere 22 s pentru cele două de lânga fuzelaj, 30 s restul
– Mitsubishi A6M2 Zero – 2×20 mm timp tragere 7 s 2×7.7 mm timp tragere 30 s
– P-38 Lightning – 1×20 mm timp tragere 15 s, 4×12.7 mm timp tragere 40 s
– P 46 Thunderbolt – 8×12.7 mm timp tragere 32 s
– YAK 3 – 1×20 mm timp tragere 9 s, 1×12.7 mm timp tragere 19 s,
– YAK 9T – 1×37 mm timp tragere 8 s, 1×12.7 mm timp tragere 17 s
– Me 262 – 4×30 mm timp tragere 2×8 s și 2×10 s
Caracteristici armament de bord avioane vânătoare 1934-1945
Pe baza acestor date, se poate concluziona că armamentul de bord al avioanelor IAR 80/81 a folosit echipamente similare cu cele ale avioanelor de vânătoare contemporane.
Modificările în variantele de echipare cu armament, au fost făcute în pas cu evoluțiile tehnice la nivel mondial.
(Va urma)
Bibliografie:
“Vânătorul IAR -80 Istoria unui erou necunoscut ” – autori Dan Antoniu și George Cicoș
Tha IAR 80&IAR 81 Airframe, Systems & Equipment – Radu Brînzan SAM Publications
WORLD WAR 2 FIGHTER ARMAMENT EFFECTIVENESS
