BOMBARDAREA PODULUI DE LA CERNAVODĂ – 13 august 1941

Tupolev TB-3 (Тяжёлый Бомбардировщик – Bombardier Greu – varianta civilă este ANT-6), a fost un bombardier greu dezvoltat de către Forțele Aeriene Sovietice în anii ’30, fiind primul bombardier cvadrimotor din lume.

 În ciuda uzurii morale și chiar dacă a fost retras oficial din funcțiune în 1939, Tupolev TB-3 a efectuat misiuni de bombardament și transport în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Varianta SPB – Zveno (Zbor) a fost un bombardier greu TB-3 cu patru motoare AM-34RN și două avioane de vânătoare “parazit” I-16 tip 24, suspendate sub aripa sa.

Acestea se decuplau de avionul “mamă”  în apropierea țintei, după care I-16 executau un bombardament în picaj și reveneau pe aerodrom pe cont propriu.  Fiecare avion de vânătoare era înarmat cu câte două bombe de 250 kg, decolarea independentă a I-16 cu o astfel de sarcină nefiind posibilă.

Principalele probleme tehnice în proiectarea  SPB au fost rezolvate la sfârșitul anilor 1930, dar până la începutul războiului, nu au fost folosite în serviciul Forțelor Aeriene Sovietice.

Mai multe aeronave TB-3 cu instalații pentru suspendarea avioanelor de vânătoare au fost transferate în aviația Flotei Mării Negre.

De mentionat că în timpul zborului când erau suspendate sub aripa Zveno, motoarele avioanelor I 16 erau în funcțiune.

În ceea ce privește podul Cenavodă, primele încercări de distrugere a acestuia de către forțele brigăzii 63 aeriene a Forțelor Aeriene sovietice ale Flotei Mării Negre cu bombardiere SB și DB 3, nu au avut succes. 

Eficiența în luptă a Zveno a fost testată prima dată în luptă în timpul bombardamentului de la Constanța din 26 iulie 1941.

Două Zveno purtând patru I 16  au atacat portul dupa ce au fost lansate de pe avioanele “mamă”.  O pereche de I-16s a atacat zona rezervoarelor de petrol, iar cealaltă  docul plutitor, dupa care au aterizat la Odesa.

Pentru atacarea podului de la Cernavoda, calculele au arătat că avioanele I 16 aveau nevoie de încă o sută de litri de benzină fiecare și au fost echipate cu un rezervor suplimentar ventral, ce urma să fie largat după consumarea combustibilului.

În dimineața zilei de 10 august, trei bombardiere grele cu I-16 suspendate sub aripi au decolat de pe aerodromul din Evpatoria și s-au îndreptat spre gurile Dunării. Unul din avioanele Zveno s-a întors la bază datorita unor probleme tehnice. Celelate două s-au apropiat pâna la 15 km de coasta României, unde au fost lansate cele patru I 16. 

Acestea au atacat podul de la Cernavodă, dupa care s-au întors aterizând la Odesa.

Deși inițial misiunea a fost considerată  un mare succes, fotografiile de recunoaștere după atac au arătat că podul nu afost afectat.

 

Atacul a fost repetat pe data de 13 august cu trei Zveno și de această dată au reușit să afecteze structura podului. Avioanele au aterizat apoi la Odesa.

Podul a fost reparat și circulația trenurilor a fost reluată dupa o lună.

Bibliografie

http://www.cunoastelumea.ro/podul-de-la-cernavoda-cel-mai-mare-pod-european-al-secolulu-al-xix-lea-a-implinite-120-de-ani-afla-i-povestea/

https://airpages.ru/eng/ru/tb3.shtml

https://www.ziuaconstanta.ro/constanta-online/constanta-de-odinioara-in-imagini/constanta-bombardament-22-iunie-1941-371015.html

http://airaces.narod.ru/all3/litvnch1.htm