ASPECTE FINANCIARE
În ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării din august 1931, a fost luată decizia de a cumpăra un lot de 50 avioane poloneze PZL 11, echipate cu motoare Bristol Mercury.
În luna noiembrie, un avion PZL 11 dotat cu motor Gnome-Rhône Jupiter IX ASb, a fost adus la București, unde a făcut demonstrații aeriene de prezentare, în fața oficialităților.
Societatea Gnome Rhône a fost încă din 1925, singurul reprezentant al firmei Bristol, cu drepturi de vânzare și licențiere a motoarelor Jupiter și Titan în afara Commonwealth. Acestea au fost construite sub licență în 14 țări.
Societatea poloneză Skoda, a produs sub licență motoare Jupiter, iar în octombrie 1932 a cumpărat licența pentru motoare Mercury. Acestea au fost fabricate începând cu septembrie 1933.
Acordul de licență pentru Mercury a fost făcut fără participarea Gnome Rhône ca reprezentant Bristol, direct cu firma engleză.
Clauzele contractuale, nu permiteau exportul de avioane poloneze cu motoare Bristol fabricate sub licență în Polonia.
PZL a avut un contract de cooperare cu Gnome Rhône privind echiparea avioanelor poloneze cu motoare franceze, pentru export. Avioane PZL 7, PZL 11 cu motoare 9K, au fost prezentate în diverse țari începănd cu 1931.
România trebuia să cumpere avioanele de la polonezi, iar motoarele, eventual licența lor de fabricație, de la Bristol sau Gnome Rhône. Cele două firme aflate în alianță, dominaseră piața europeană de motoare răcite cu aer, dar, începând cu 1932, au intrat în concurență.
O astfel de decizie implică aspecte tehnice, financiare, politice și eventuale interese personale.
Pentru a înțelege cum a fost luată hotărârea finală, e necesar sa avem o imagine a situației economico- financiare a României în perioada 1929-1933.
Din punct de vedere al PIB pe cap de locuitor, ocupam ultimele locuri, cu valori la jumătate față de Polonia.
PIB România per cap locuitor
În perioada de criză începută în 1929, are loc o scădere a prețurilor la produsele de export ale României ( grâu, orz, ovăz, porumb) cu o medie de 45%. PIB-ul României scade în 1933 la jumătatea celui din 1928.
Pentru a putea face situației financiare dificile, România este nevoită să facă mari împrumuturi externe, în doua etape majore :
Împrumutul de stabilizare monetară și dezvoltare economică din februarie 1929 (dobândă 7.5%), în valoare totală de 101 mil dolari, urmat de împrumutul de dezvoltare economică din martie 1931 (dobândă 7.5%).
Împrumuturile internaționale au fost făcute sub conducerea Bancii Naționale a Franței, ai cărei experți au avut sarcina de a monitoriza finanțele statului, pentru a putea gestiona rambursarea creditelor străine. Acest gen de supraveghere însemna un control cvasi-total al plăților externe făcute de BNR și impunerea unei austerități în cheltuielile bugetare.
Această implicare a Franței, a nemulțumit Marea Britanie, care a încercat să impună supravegherea finanțelor României de către Societatea Națiunilor, prin experții săi. În final, Romania a respins această propunere după ce fusese numit un militar englez, ca șef al echipei de supraveghere (Sir George Corey – fost adj. Șef Stat Major în India), revenindu-se la echipa franceză. Partea română considera intervenția Societății Națiunilor ca o ingerință în suveranitatea statului, având în vedere modul de acțiune al acesteia în Austria, Ungaria și Grecia.
Structura contribuției externe la împrumuturile din 1929 si 1931
Alte împrumuturi contractate de statul român :
– decembrie 1931 – 250 mil franci garantat cu aur depus de BNR la Banca Franței, după ce Romania nu reușise să platească o comandă mare de muniție către Skoda
– februarie 1932 Casa Autonoma a Monopolurilor, organismul care gestiona veniturile statului din activitățile de monopol și care garantase împrumuturile externe – 150 mil franci de la bănci franceze
– decembrie 1932 – 120 mil franci de la bănci franceze
În 17 mai 1932 este suspendată convertibilitatea leului, BNR gestionând valutele străine.
La data de 12 august 1933, guvernul suspendă plățile pentru datoria externă. România este oficial în incapacitate de plată. Plățile au fost reluate dupa negocieri la jumătatea anului 1934.
Poziția băncilor franceze și mai ales rolul supravegherii financiare executată de experții acesteia, sunt reliefate în memoriile guvernatorului de atunci al Băncii Naționale a Franței, Emil Moreau (Prin instalarea misiunii Băncii Franței în Romania, se consolidează prestigiul și influența Bancii Franței în detrimentul “imperialismului financiar al Băncii Angliei ” care era o amenințare a intereselor noastre cele mai legitime, mai ales în Europa Centrală, unde influența engleză risca să o eclipseze pe cea a noastră, prejudiciind grav influența noastră politică în străinatate”)
Pe baza unui credit francez de 40 mil franci, acordat prin intermediul patronului Gnome Rhône guvernului României, capitalul social al IAR Brașov a fost majorat în 1930 de la 137 mil lei, la 200 mil lei.
Grupul francez de acționari la IAR, deținea 35% din total acțiuni.
Pe plan regional, Franța își asuma rolul politic de a contracara atitudinile revizioniste apărute în urma Tratatului de la Trianon. Romania, ca membră a Micii Antante, era considerată ca parte din sistemul de securitate francez, iar în acest sens era necesară organizarea și înzestrarea armatei. Pretențiile teritoriale ale URSS și ale Ungariei erau considerate ca o amenințare potențială. În situatii asemănatoare se aflau si celelalte state din Mica Antantă : Yugoslavia și Cehoslovacia. Franța avea acorduri politice cu fiecare din acestea și cu Polonia. România prelungise în 1931 tratatul de alianță defensivă încheiat cu Polonia în 1921.
Unele din condițiile împrumuturilor, au prevăzut cumpărarea de echipamente militare de la industria franceză de armament. De mai multe ori, Ministerul de Externe al Franței a intervenit pe lângă conducătorii români, pentru obținerea de garanții în scopul achizițiiei de echipamente militare, feroviare, agricole, de la producători francezi.
Politica externă a Marii Britanii nu manifesta un interes deosebit pentru Europa de Est, considerând încă instabile noile granițe formate dupa Tratatul de la Trianon. Austen Chamberlain, ministru de externe la sfârșitul anilor ’20, caracteriza rolul Angliei în această regiune : “in Eastern Europe our role should be that of a disinterested amicus curiae” (amicus curiae – prietenul instanței – cineva care nu face parte din conflict dar își exprimă o opinie legală).
După Primul Război Mondial, în Marea Britanie s-a format un puternic curent în opinia publică pentru pacifism și dezarmare. În plus, producătorii de armament erau considerați ca instigatori la război. Din aceste motive, guvernul britanic nu a oferit garanții pentru firmele exportatoare de armament.
Negocierile părții române cu producătorii de motoare Armstrong Siddeley, Napier și Bristol s-au blocat datorită lipsei de resurse financiare.
Romănia în fața rivalitătii politice și financiare 1922-1935
Pentru finanțarea Aeronauticii, un prim pas a fost făcut în 1931 prin înființarea Fondului National al Aviației, lege amendată în 1932. Au fost generate prin diverse taxe, venituri destinate dezvoltării aviației. (inclusiv Timbrul Aviației).
Problema achiziției de avioane PZL a avut două aspecte financiare :
– plata către polonezi a celor 50 de avioane, suma totală fiind de circa 4.35 mil zloți ( 87 015 zloți preț avion fără motor și elice)
– cumpărarea a 60 motoare și elici pentru aceste avioane
După intrarea în vigoare a Legii de organizare a Aeronuaticii în iunie 1932, persoană însărcinata cu negocierile și încheierea contractelor a fost Subsecretarul de Stat al Aerului, în persoana lui Radu Irimescu,
Inițial s-a încercat plata avioanelor cu produse agricole, petroliere sau concesiuni forestiere, oferte refuzate de polonezi.
În Marea Britanie, au fost duse tratative cu firma Bristol pentru cumpărarea licenței de motoare Mercury.
Oferta englezilor a fost : oferim aceleasi conditii de licențiere cum au fost acordate polonezilor.
Contractul de licențe Bristol pentru Polonia fusese încheiat în 1929 pentru motoare Jupiter contra sumei de 130 000 dolari și acces la licențele urmatoarelor motoare produse de Bristol timp de 10 ani. La cumpărarea licenței de Mercury, polonezii au mai plătit 40 000 dolari. S-au păstrat clauzele de interdicție a exportului de motoare fabricate în Polonia.
Pentru partea română, suma ce trebuia plătită pentru licență era prea mare pentru lotul inițial de 60 motoare. Nu exista clar o estimare a numărului de motoare necesare pe termen lung. Cumpărarea celor 50 de PZL 11 fusese făcută doar ca o măsură de urgență, în asteptarea unui avion IAR dotat cu motor Bristol Mercury (IAR 16).
În paralel, exista oferta celor de la Gnome Rhône care produceau motoare 9K, deja testate pe prototipurile PZL 11.
Diferența de preț între motorul Bristol Mercury și cel francez era de 400 000 lei. Motorul englezesc era cu circa 40% mai scump. Pentru 60 motoare, diferența de preț se ridica la 24 mil lei (150 000 dolari).
Problema cea mai mare o constituia de fapt lipsa resurselor financiare.
Romania se afla într-o strictă supraveghere financiară efectuată de experti francezi, care controlau execuția bugetară și plățile externe. Deja existase un scandal când au fost făcute plăți către Skoda, înaintea plăților către un furnizor de produse similare francez, Schneider.
La începutul anului 1932 s-a semnat un contract de livrare catre Franța a 400 000 t/anual de produse rafinate petroliere (circa 15% din producția totală). Garantând cu veniturile din aceste exporturi, România a obținut un credit de 275 mil franci. Pe baza acestuia, s-au garantat plătile catre PZL și Gnome Rhône, pentru cumpararea celor 50 de avioane, respectiv 60 de motoare 9K.
Mecanismul de finanțare funcționa astfel : România semna contracte cu firma franceză și cea poloneză, obligându-se să efectueze plățile la timp. Guvernul francez, pe baza garanțiilor obținute de la statul român, plătește companiile furnizoare în cazul când românii nu reușesc să facă plățile angajate, după care recuperează sumele din garanțiile avute de la statul român.
Licența pentru motoarele Gnome Rhône seria K a fost plătita cu o royalitate de 5% din valoarea fiecărui motor fabricat.
Ca termen de comparație, pentru licența de fabricare motoare Daimler Benz DB 605 la IAR Brasov în 1942, s-au plătit 1 750 000 mărci germane, plus încă 800 000 mărci licențe pentru componente, în total circa 1 mil dolari. S-au produs 60 motoare
Radu Irimescu a făcut o înțelegere tripartită româno-franco-polonă, cu acordul Ministereleor de Externe, al Apărării și Finanțelor ale Franței.
Contractele au fost finalizate în primăvara anului 1933.
Trebuie ținut cont și de abilitatea recunoscută de negociator a lui Paul Louis Weiller, patronul Gnome Rhône, cel care reușise să obțină drepturi exclusive de vânzare și licențiere de la Bristol, în afara Commonwealth, când aceștia nu reușeau sa vânda motoare. Weiller, născut într-o familie de industriași si bancheri evrei alsacieni, fusese erou ca pilot în Primul Război, Cavaler al Legiunii de Onoare la 25 de ani, și, să nu uităm, căsătorit la Biserica ortotoxă Româna din Paris în 1922 cu prințesa Alexandra Ghica, cu care a avut o fiică.
În mod logic, datorită implicațiilor politice si militare în relatiile internaționale, multe aspecte al acestor negocieri și tranzacții au fost ținute secrete mult timp, generând diverse suspiciuni.
Oare ce se putea alege între Bristol și Gnome Rhône în acele condiții politice, financiare, economice !?
Partea a IIa a articolului tratează aspectele tehnice ale deciziei de cumpărare licențe Gnome Rhone.
Bibliografie :
Industria Aeronautică Româna Brasov 1925-1945 – autor Ion Dumitrașcu
Eksport sprzętu lotniczego do Rumunii (1927–1939) Mariusz W. Majewski – Instytut Historii UP w Krakowie
Export of aircraft equipment to Romania (1927–1939)
http://cejsh.icm.edu.pl/cejsh/element/bwmeta1.element.ojs-doi-10_24917_3025
Modern Banking in the Balkans and West-European Capital in the 19th and 20th Centuries (Routledge Revivals) 1st Edition by Kostas P. Kostis
La Roumanie face aux rivalites politiques et financieres internationales 1922-1935 Ileana Nicoleta Racianu
The most difficult decision… Foreign purchases of aircraft engines for Polish military aviation (1926-1939) – autor Wojciech Mazur
Paradigmele istoriei. Datoria publică a României în ultimii 100 de ani Georgescu, George
https://mpra.ub.uni-muenchen.de/82219/1/MPRA_paper_82219.pdf
https://dlapilota.pl/wiadomosci/polska/latajacy-holender-w-polsce-czesc-2
Dan-Ovidiu PINTILIE, Activitatea Societăţii Petroliere “Petrol-Block” în anii 1918-1948
http://istorie.ucdc.ro/revcad/1_2_2014.pdf
https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=8161&idDocument=4805&directLink=1
